fr en
istoric
 

Comuna Bistra este atestata documentar in anul 1437, sub denumirea de "sat cnezial" condus de cneazul de Bezere. Dar Bistra este una dintre cele mai vechi asezari de pe Valea Ariesului, iar numele ei era cunoscut inca de pe vremea regelui Carol Robert de Anjou.

In secolul al XV-lea, Bistra apartinea, din punct de vedere administrativ, Capitoliului de Alba-Iulia si era socotita ca un cnezat: Kenesius Byzere. Din anul 1650 pina in anul 1875 a facut parte din Comitatul Alba Inferioara, domeniul superior al Zlatnei. Dupa arondarea administrativa din 1875, Bistra a fost cuprinsa in comitatul Turda-Aries.

 
 

Teritoriul comunei Bistra a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Conditiile naturale si culmile ce inconjoara depresiunea intramontana au favorizat aparitia unor asezari omenesti preistorice. Descoperirea unor podoabe de aur, provenind din neoliticul tirziu, precum si inmultirea urme in epocile bronzului si a fierului dovedesc cunoasterea de catre locuitorii comunei a tehnicilor obtinerii metalului nobil, procurat indeosebi din aluviunile Ariesului si ale afluentilor sai.

Prin secolul III-II I.Cr., dacii au inceput exploatarea si prelucrarea zacamintelor auro-argintifere din Muntii Apuseni prin saparea de galerii si prin spalatorii de aur. Dupa cucerirea Daciei de catre romani, acestia au intemeiat in aceasta regiune miniera, impreuna cu autohtonii, asezari rustice montane.

Locuitorii Bistrei fac parte din marea familie a motilor, urmasi directi ai dacilor si ai colonistilor romani adusi de imparatul Traian in urma ocuparii Daciei. Una din urmele cele mai importante ramase de la ei este drumul care lega orasele romane Apulum (Alba Iulia) de Alburnus Maior (Rosia Montana), coborind apoi pe Aries in jos pina la Potaisa (Turda) si trecand, deci, peste teritoriul actual al comunei.

 

  • Drumul roman
  • Monumentul si placa comemorativa PETRU PAVEL ARON (1709-1764): episcop al Blajului, intemeietorul primului seminar si liceu romanesc in Transilvania (1764).A mai infiintat o tipografie si un mare numar de scoli satesti.
  • Placa comemorativa VASILE LADISLAU-FODOR (1814-1865): erou, tribun al lui Avram Iancu, a condus luptele pentru apararea trecatorii Remetea-Ponor in timpul Revolutiei de la 1848-1849.
  • Bustul si placa comemorativa ale compozitorului NICODIM GANEA (1878-1949): compozitor si dirijor al corurilor societatii corale "Carmen" din Bucuresti si al Societatii Academice "Petru Maior"din Budapesta. Autor al mai multor compozitii patriotice si al unui volum de poezii intitulat "Din sarmana mea gradina" - 1910.
  •  

    Meserii traditionale: morarit, zidarie, tamplarie, dulgherie, dogarie, ciobanit, fierarit, carausi si altele.

    Meseriile bazate pe prelucrarea lemnului au existat dintotdeauna, masa lemnoasa a padurilor fiind cea mai importanta resursa economica a zonei.

     

    Numele comunei provine de la cuvantul slav Bistra, care inseamna "apa limpede".

     

    Ion Margineanu s.a. - "Documentar", Inspectoratul pt. Cultura al judetului Alba, 1993

    Ion Margineanu, Dorin Ovidiu Dan, Avram Cristea s.a. - "Breviar", Inspectoratul pt. Cultura al judetului Alba, 1993

    Colectiv - "Tara Abrudului", Primaria Abrud, 1991

    Teodor Sandor - "Muntii Apuseni, cetatea rezistentei romanesti", Ed. Imprimeria "Ardealul", Cluj - Napoca, 2003

    Sabin Cioica - "Turism cultural in Tara Motilor", Ed. Balgrad, Alba Iulia, 2002

    Institutul National de Cercetare - Dezvoltare in Turism (INCDT) - Model de dezvoltare turistica a zonei miniere Zlatna - Bucium - Rosia Montana - Baia de Aries… - Bucuresti, decembrie 2004

     

    Powered by
    Transilvania Interpress