fr en
 

Este reprezentata exclusiv prin gospodariile individuale, in care se practica in primul rand cresterea animalelor si, mai putin, cultura plantelor. Determinanta pentru aceasta este structura terenurilor agricole: 3495 hectare, din care: teren arabil - 785 ha, finete naturale - 849 ha, fanete naturale - 849 ha. Efectivele de animale sunt: 2.700 bovine, 2.100 ovine, 1.500 porcine , 45 cabaline si 6.000 pasari.

Silvicultura. Comuna Bistra se afla intr-o zona muntoasa cu mari rezerve de material lemnos (in special rasinoase). Au fost restituite, conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 si Legii 10/2001, 98% din padurile, din proprietatile agricole si din imobile.

 
   
   

Conform recensamantului din anul 2002, numarul locuitorilor este de 5140.
Repartizarea pe sexe:
   • 2637 barbati (51,30 %),
   • 2503 femei (48,70 %).
Repartizarea dupa religie:
   • ortodocsi: 5034 (97,93 %)
   • greco-catolici: 75 (1,4 %)
   • alte religii (baptisti: 14, Martorii lui Iehova: 11, Adventisti de ziua a 7-a: 4)
   • un locuitor fara religie
   • un locuitor care s-a declarat ateu.
Repartizarea dupa varste:
   • 0 - 15 ani: 827 persoane (16,09 %)
   • 15 - 65 ani: 3560 persoane (69,26 %)
   • peste 65 ani: 753 persoane (14,65 %)
Repartizarea dupa etnii:
   • romani: 5121 (99,63 %)
   • tigani (romi): 19
Repartizarea dupa studii:
   • analfabeti - 0,9 %
   • absolventi de scoala primara - 9,4 %
   • absolventi de scoala generala - 34,4 %
   • absolventi de liceu - 50,1 %
   absolventi de studii superioare (universitare) - 5,2 %
Repartizarea dupa ocupatii:
   • agricultori: 1098 persoane (21,36 %)
   • salariati: 674 persoane (13,11%)
   • invatamint: 106 persoane (2,06 %)
   • pensionari: 1362 persoane (26,50 %)
   • liber profesionisti: 387 persoane (7,53%)
   • someri: 380 persoane (7,39 %)
   • altele: 1239 persoane (24,1 %).
Sporul natural al populatiei este pozitiv, cu o rata a natalitatii de 11,580/00 rata mortalitatii fiind de numai 10,210/00

 
 

Pana in urma cu cativa ani, majoritatea populatiei active din comuna era angajata la Exploatarile Miniere din zona (Baia de Aries, Rosia Montana, Rosia Poieni, Zlatna), motiv pentru care a fost puternic afectata de recentele disponibilizari.

Meseriilor traditionale li se adauga prelucrarea lemnului, comertul si cresterea animalelor.

 
 

Lista cu principalele firme private:

Nr.
crt
Firma Proprietari/Manageri Tel/Fax
e-mail
Domeniu de
activitate
1
Margitan S.R.L. Gita Maria   Alimentatie publica
2
Rivaly CH S.R.L. Chira Vasile Nicolae   Comert
3
Elioprodcom S.R.L. Boncut Ioan   Alimentatie publica
4
Alina Impex S.R.L. Balea Nicolae   Comert
5
La Liviu S.R.L. Balea Corina   Alimentatie publica
6
Stana din Vale Cret Emil   Alimentatie publica
7
A.F. Alpin Jaflea Aurel   Comert
8
Bogdan S.R.L. Ancau Ioan   Alimentatie publica
9
Sien Carn Apuseni S.R.L. Mucea Ioan   Abator
10
Marian S.R.L. Scrob Constantin   Comert
11
Ana Comp S.R.L. Goia Ana   Comert
12
Steluta S.R.L. Balea Mariana   Alimentatie publica
13
Margusti S.R.L. Birla Mariana   Alimentatie publica si comert
14
Rox Com Class S.R.L. Marc Marcela   Comert
15
P.F. Tica Salagea Viorica Augusta   Comert
16
P.F. Niconina Birla Nicodim   Alimentatie publica
17
A. F. Gheorghita Muntea Viorica   Alimentatie publica
18
Biconi Invest S.R.L. Furdui Cornel   Prelucrarea lemnului
19
P.F. Furdui Niculina S.R.L. Furdui Niculina   Disco - Bar
20
P.F. Balea Balea Remus   Comert
21
P.F. Berindei Berindei Elena   Alimentatie publica
22
P.F. Codruta Petrusan Viorica   Comert
23
Bradean Ristei S.R.L. Ristei Elena   Alimentatie publica
24
Raur S.R.L. Raiu Augustin   Alimentatie publica
25
Sedac S.R.L. Goia Emil   Prelucrarea lemnului
26
Rarida Molid S.R.L. Ristei Traian C-tin   Prelucrarea lemnului
27
Costel Forest S.R.L. Bustan Constantin   Prelucrarea lemnului
28
Dany S.R.L. Dan David   Prelucrarea lemnului
29
Bismob S.R.L. Lazar Ioan   Prelucrarea lemnului
30
Birla S.R.L. Birla Gratian   Prelucrarea lemnului
31
A.F. La Ianas Balea Liviu   Placintarie
 
 
Nr.
crt.
Denumire
scoala/gradinita/cresa)
Starea
Nr.
clase
Nr. elevi
/copii
Nr. cadre
didactice
1
Sc. Gen. cu clasele I-VIII
Bista Centru 
Foarte buna  
19
402
27
2
Sc. Gen. cu clasele I-VIII
Girde
Buna
6
79
6
3
Sc. Balesti
In degradare
1
20
1
4
Sc. Ciuldesti
In degradare
2
25
2
5
Sc Salagesti
Stadiu de degradare avansat
1
4
1
6
Sc. Dealul Muntelui
In degradare
1
6
1
7
Sc. Girde II
In degradare
1
8
1
8
Gradinita Bistra-Centru
In degradare
3
64
3
9
Gradinita Girde
Buna
1
18
1
10
Gradinita Ciuldesti
In degradare
1
23
1

Total: 10 unitati de invatamant, din care 7 unitati scolare ( 2 scoli cu clasele I - VIII, 5 scoli cu clasele I - IV) si 3 gradinite.
Total posturi didactice: 53 - din care profesori: 28, invatatori:20, educatoare:5. Sunt platiti cu ora 3 preoti si 2 cantori.
Total elevi: 649.
Primaria a castigat recent o finantare externa in valoare de 75.000 Euro, pentru modernizarea scolii din centrul de comuna. Noul local va vi dat in folosinta odata cu deschiderea noului an scolar. A depus, de asemenea, mai multe proiecte pentru obtinerea de finantari pentru modernizarea unor scoli din satele componente.

 
 
Nr.
crt.
Denumire (spital/dispensar)
Starea
Nr. cadre medicale existente
Nr cadre medicale necesare
1
Dispensar
Foarte buna
2 medici
5 cadre sanitare
7
2
Cabinet stomatologic
Buna
1
2

In comuna mai exista o farmacie si un dispensar veterinar.
 

In comuna exista o singura biblioteca biblioteca infiintata in preajma primului Razboi Mondial, sub egida Despartamantului Abrud - Campeni al Societatii ASTRA. Avea, la inceput, 36 de volume.

Raportul de activitate al bibliotecii, in anul 2004:
  • numarul total de volume (carti si periodice) existente la finele anului 2004: 12.139 bucati, in valoare de 27.005.985 lei ;
  • intrari in cursul anului 2004: 52 bucati, in valoare de 4.818.000 lei ;
  • utilizatori activi: 361
  • numarul de volume solicitate: 4.102
  • numarul de volume eliberate: 3. 912
  • numar de vizite la biblioteca: 1.786
  • numarul utilizatorilor vizati: 2.920
  • In comuna Bistra a functionat, timp de peste un secol, un cor renumit, unul din cele mai vechi din Transilvania. El a fost infiintat ]n 1872, din initiativa parintelui Petru Simu si a functionat pana in anii 1990, mai ales datorita eforturilor invatatorului Iuliu Coroiu. Reinfiintarea corului si construirea unui camin cultural sunt prioritatile Consiliului Local, in domeniul culturii.

     
     

    Petru Pavel Aron: Episcop greco - catolic al Blajului; a infiintat, in 1754, la Blaj, primul seminar si liceu romanesc din Transilvania si o tipografie.

    Alexandru Sterca Sulutiu: primul Mitropolit roman al Bisericii Romane Unita cu Roma Greco - Catolica (1853 - 1855). In 1861 a cerut autonomia Transilvaniei si acordarea de drepturi nationale locuitorilor din Ardeal. Presedinte al " Astrei", si-a donat intreaga avere pentru fondarea unei universitati romanesti.

    Vasile Ladislau Fodor: avocat, tribun al Revolutiei de la 1848 - 1849. A fost comandantul taberei revolutionarilor de la Rametea - Ponor. S-a remarcat in luptele de la Fantani, Geomal, Validesti, Piatra Taiata, Piatra Lunga, Ramet, Aiud - Trascau, Geoagiu si Turda. S-a nascut la 8 martie 1824 in Bistra, a murit la Halmagoi, in 10 aprilie 1865.

    Nicodim Ganea: compozitor, dirijor si om de cultura. Studii pedagogice la Blaj (1900 - 1904), absolvent al Conservatorului din Bucuresti (1908) si al celui din Budapesta (1910). A fost corist in Societatea culturala "Carmen" din Bucuresti (1905 - 1908) si dirijor al corului Societatii Academice "Petru Maior" din Budapesta (1908 - 1910). A compus muzica de teatru, muzica vocal - simfonica si muzica corala. A scris piese de teatru ("Neagu de Lin"), poezie ("Din sarmana mea gradina", Orastie, 1910) si texte pentru muzica (oratoriul "Decebal si Sarmisegetuza") s.a. A fost unul din primii mari culegatori ai folclorului din Muntii Apuseni. In acelasi timp, unele din creatiile lui au intrat, la randul lor, in folclorul local. Exemplu:

    Pe sub culmea dealului,
    Am plecat din tinerete
    Si-am ajuns la batranete.
    Of, atunci cand eram june
    Si veneam de la pasune
    Tot cantand, prin brazi si fagi
    Dinapoia turmei dragi.

    Raspundeau, cat era modru,
    Varful stancilor si codru
    La gurita si la suier,
    Si la strigat si la fluier,
    De rasunau vaile
    Cand veneam cu oile.

    Din Poiana Vadului - (Culeasa de la Savuta Bastea, com. Lupsa, in 1972). Sursa: volumul "Turism cultural in tara motilor", de Sabin Cioica.

    Nicodim Ganea s-a nascut si a murit la Bistra (14 iunie 1878 – 24 octombrie 1949).

    Teodor Caturu, Rostie Florea, Ion Iobagiu, Petre Oaida Tica: capitani in armata rasculatilor din 1784, condusa de Horea, Closca si Crisan.

     
     

    Principalele culte reprezentate in comuna sunt cea ortodoxa (97,93 % din populatie) si cea greco - catolica (1,4 % din populatie).

    Exista o singura biserica (ortodoxa), plasata in centrul de comuna. Ea are, insa, dimensiunile unei catedrale, putand gazdui peste 1.000 de credinciosi. La biserica din centrul comunei coboara, la sarbatorile importante, credinciosii din satele din munte.

    In prezent se mai afla in constructie inca doua biserici.

    Corul bisericii este foarte bun si in el activeaza din ce in ce mai multi copii. Se mai afla in constructie o biserica ortodoxa in satul Garde. Hramul bisericii este Nasterea Maicii Domnului (15 august).

     
     

    Principalele traditii sunt legate de obiceiul colindatului, care se practica la cele trei mari sarbatori ale anului
    De Craciun se colinda : "Irozii", "Iosif si Maria", "Steaua". Sunt scenete populare in care este reprezentat momentul Nasterii Domnului Isus Cristos. Membrii cetelor de colindatori reprezinta, prin textele declamate si prin costumatie, personajele epocii : Irod, soldatii romani, Maica Domnului, Iosif s.a.m.d.
    Colindurile de Anul Nou sunt diferite. Plugusorul, Sorcova, "Buhaiul" si "Capra" sunt colinduri prin care li se ureaza gazdelor belsug si noroc in noul an.
    Obiceiul care identifica, insa, comuna este colindul practicat de feciorii satului in saptamana imediat urmatoare Pastelui:

    Pragsorul.
    (galerie imagini)

    Bistra este singura comuna din zona in care se mai pastreaza, de peste 250 de ani, acest obicei.
    Partea laica: Pragsorul este un obicei de Pasti adus in comuna Bistra, de la Roma, de Episcopul Blajului, originar de pe Dealul Muntelui (localitate componenta a comunei), Petru Pavel Aron, pentru a consolida procesul de catolicizare a populatiei. El a primit aceasta insarcinare de la imparateasa Maria Tereza care, in semn de recunostinta pentru misiunea indeplinita, l-a numit "Petru Pavel Aron de Bistra". Implicatia religioasa a acestui obicei (datorita ravnei celor doua Biserici: Ortodoxa si Catolica) a facut ca pana in prezent sa nu fie imprumutat de comunele invecinate (au existat cateva incercari fara rezultat in acest sens), dar mentinut aproape neschimbat in Bistra.
    Pentru desfasurarea acestui obicei se formeaza o echipa de feciori necasatoriti din sat (minimum 6, maximum12) numiti "CRAI". Pragsorul se desfasoara pe parcursul a trei zile: a 2-a si a 3-a zi de Pasti (luni si marti) si in prima duminica dupa Pasti (Duminica Tomii). Petrecerea din ultima zi mai este numita si Pragsorul Mic.
    A doua zi de Pasti (luni), dupa slujba de la Biserica, craii imbraca portul popular si, insotiti de un taraf, merg prin sat, din casa in casa,strigand: "hop, hop, hop, vivat!"(hai, hai, hai sa traiti!). Craii invita fetele sa participe la balul organizat de ei, bal care incepe in seara aceleiasi zile. Fetele care sunt vizitate si invitate la bal ofera bani si oua rosii. Cea mai darnica va fi desemnata "Prima Craiasa" a Pragsorului. Desemnarea se face de catre crai, la intoarcerea acestora din sat, la locul de desfasurare a petrecerii, comparand sumele primite de la fete. Numele Primei Craiese este tainuit pana la inceperea petrecerii, cand este aleasa din multime si condusa la Primul Crai. Cei doi (Primul Crai si Prima Craiasa) au onoarea sa inceapa jocul in ritmul muzicii si sub privirile satenilor, astfel dezlegandu-se dansul, hora, cantecul si voia buna dupa Marele Post. Petrecerea dureaza pana in zori, reluandu-se in dupa-amiaza urmatoare si, la fel, in duminica urmatoare.
    La aceasta petrecere nu exista o taxa impusa. Modul de colectare a banilor (exceptand fetele) se face umbland cu batista (o batista obisnuita, tinuta de colturi de 4 crai) prin sala, in timpul jocului si strigand: "hop, hop, hop, vivat!". Cel caruia i se adreseaza se opreste din joc si pune pe batista o suma de bani, dupa care i se multumeste si este rugat sa serveasca "un gat" de tuica. Din banii colectati sunt suportate cheltuielile pentru organizarea petrecerii.

    Partea religioasa In Vinerea Mare (Saptamana Patimilor), dupa amiaza, Craii instaleaza in curtea bisericii toaca si tevile special pregatite pentru "puscaturi". Acestea vor ramane aici pana in dimineata celei de a doua zi de Pasti (luni). Toaca este pazita in aceasta perioada de catre crai, ca sa nu fie furata. In caz ca se va fura, va trebui rascumparata, altfel organizeaza Pragsorul cei care au furat-o, dar pe cheltuiala de a Crailor.Tot in Vinerea Mare, seara, de la ora 19.00, are loc slujba Inmormantarii sau Prohodul Domnului, iar spre dimineata Sfanta Liturghie si sfintirea Pastilor. In acest timp, pana dupa inconjurarea Bisericii cu Sfantul Epitaj (Punerea in mormant a Domnului Iisus Hristos), Mormantul Domnului este pazit de Crai, imbracati in tinuta militara si inarmati cu sulite. Garda se schimba din 10 in 10 minute, la semnul comadantului.
    De la Vinerea Mare si pana in dimineata celei de a doua zile de Pasti, se bate toaca si se pusca din tevile pregatite special.
    In ziua de Pasti, spre seara (dupa vecernie), in curtea Bisericii este ales Primul Crai (care, dupa traditie, trebuie sa se casatoreasca in acel an). El este ales la propunerea celorlalti, in fata satenilor si a preotilor. Acestia aproba alegerea facuta si-i felicita pe toti Craii, urandu-le succes.
    Joi, in saptamana Patimilor, dupa ce s-au pregatit cu post si rugaciune,toti membrii Pragsorului (craii) merg la Biserica la ora 6 dimineata, se spovedesc si se impartasesc, dupa care pregatesc partea religioasa a Pragsorului.

    Articol publicat in cotidianul "24 de ore muresene",marti, 3 mai 2005:

    Pragsorul

    de Ioan Ceausescu

    Cristos a Inviat!

    Ne aflam inca in zile de sarbatoare, acele zile in care se cuvine sa fim mai buni, mai intelepti si iertatori. Daca nu putem fi asa tot timpul anului, sa incercam acest exercitiu macar o vreme dupa momentul in care, la miez de noapte, am tinut in maini lumanarile aprinse de la Lumina Lui!

    E motivul pentru care astazi voi incerca sa evit malitiozitatea, comentariile sarcastice sau aprecierile critice. Va voi povesti despre bucuria oamenilor dintr-un sat de munte care incearca sa pastreze un obicei vechi de aproape 250 de ani, despre care isi inchipuie ca reprezinta un unicat in tara. Chiar daca nu este in totalitate adevarat, in sensul ca exista similaritati cu practici pe care le-am intalnit si in alte localitati transilvanene - chiar si in judetul Mures - el are, totusi, cateve elemente specifice locului. Asa sunt, de altfel, toate traditiile romanesti. Si tocmai aceste lucruri, preluarea si adaptabilitatea le fac sa fie vii, adevarate.

    Exista, desigur, pericolul denaturarii, provenit tocmai din aceasta adaptabilitate la vremuri a tehnologiei si a oamenilor care le practica.

    Sa incepem cu inceputul. Ati auzit vreodata ca un obicei popular sa fie inregistrat la Oficiul de Standarde, Inventii si Marci (OSIM), pentru a fi protejat ca marca? Ei bine, exact asta intentioneaza sa faca Primarul comunei Bistra din Muntii Apuseni. Este o comuna despre care am mai amintit in urma cu cateva saptamani. Cele 35 de localitati componente si, mai ales, intinderea neobisnuit de mare (peste 130 de kilometri patrati) o fac sa fie una din cele mai mari din Europa. Bistrenii vor sa inregistreze PRAGSORUL - asa se numeste obiceiul - la OSIM tocmai pentru a-l pastra nealterat si… doar al lor. Au existat, in timp, incercari de a fi "imprumutat" si de alte localitati din apropiere care, insa, nu au reusit sa-l impamantaneasca. Probabil, din motive de ordin religios. Despre aceasta, insa, putin mai tarziu…

    Pragsorul este o combinatie complexa de sarbatoare religioasa si laica, incluzand insa chiar si practici de origine pagana. Incepe in Vinerea Mare, in timpul slujbei de Prohod si se incheie in Duminica Tomii, numita in popor Pastele Mici sau Pascutele. Insasi petrecerea din acea zi poarta, la randul ei, numele de Pragsorul Mic.

    Se spune ca Pragsorul a fost adus in Bistra, pe la 1750, de la Roma, de Petru Pavel Aron, Episcop greco - catolic de Blaj originar din comuna. "Implantarea" obiceiului tinea, pe de o parte, de exercitiul de emancipare a romanilor transilvaneni, tel fundamental al carturarilor blajeni din secolul al XVIII-lea, dar si, pe de alta parte, de promovarea catolicismului si convertirea populatiei la acest cult. Cu o asemenea personalitate ridicata din randul lor, bistrenii au constituit, de altfel, una din cele mai puternice comunitati greco - catolice din Apuseni. Astazi mai sunt cel mult zece enoriasi, toti varstnici, care au revenit, dupa 1990, la ritul greco-catolic. Obiceiul a fost preluat, insa, sub patronajul bisericii ortodoxe si acesta constituie un prim paradox al Pragsorului. Nu este, nici pe departe, un abuz. Unul din preotii comunei imi spunea ca este doar rezultatul adaptarii bisericii la cerintele comunitatii. Pragsorul este al satului, oamenii il pastreaza si biserica a fost, practic, obligata sa-i primeasca in interiorul ei (la propriu) cu obicei cu tot.

    Cum se desfasoara, de fapt, Pragsorul? Un grup constituit din 6 pana la 12 tineri necasatoriti (anul acesta sunt 9) isi asuma responsabilitatea organizarii. Ei vin la biserica in Vinerea Mare, imbracati in haine militare si, cat timp dureaza slujba Prohodului strajuiesc, doi cate doi, icoana care ilustreaza coborarea lui Isus in mormant. Garda se schimba din zece in zece minute. Ei vor fi "craii", din acest moment si pana in Duminica Tomii. Paza mormantului lui Isus este practicata, de exemplu, la Seleus, in judetul Mures, un sat colonizat, in mare parte, cu locuitori din Muntii Apuseni. Paznicii se numesc acolo "strajeri" si isi fac datoria in timpul slujbei de Inviere. O practica asemanatoare am intalnit si intr-o alta zona a arealului aurifer al Apusenilor, la Certej, in judetul Hunedoara. Acolo, obiceiul seamana foarte mult cu Pragsorul, inclusiv in desfasurarea componentelor laice, doar ca paznicii Mormantului se numesc "stegari", pentru ca inalta un steag in curtea bisericii, pe care il poarta apoi pe la fetele din sat.

    Strajerii ii reprezinta, desigur, pe soldatii romani care pazeau mormantul lui Isus. Acelasi preot din sat imi spunea, insa, ca ritualul schimbarii garzii, practicat la Bistra, este inspirat din cel al garzilor elvetiene de la Vatican. Este, poate, semnul lasat peste veacuri de Episcopul Petru Pavel Aron (caruia, chiar daca sunt in majoritate covarsitoare ortodocsi, locuitorii din Bistra i-au ridicat un monument chiar in centrul comunei, langa Primarie).

    Intr-o scurta paranteza, va propun sa construim impreuna imaginea adaptabilitatii lucrurilor, oamenilor si - prin ei - a institutiei fundamentale numita Biserica, la ceea ce inseamna Muntii Apuseni si conditiile de viata de acolo. Zilele si noptile de celebrare a Sacrificiului si Invierii lui Isus Cristos o ilustreaza pe deplin. Slujba Prohodului, amintita mai sus, se desfasura, pe vremuri, in cursul noptii, cat mai aproape de momentul coborarii lui Isus in iad, ca sa-i elibereze, sa-i invie si sa-i ridice la ceruri pe toti stramosii neamului omenesc, de la Avraam incoace. Bistra are, insa, o singura biserica, situata in centrul de comuna, la drumul national. Vin sa se inchine in ea, la fiecare sarbatoare importanta, peste o mie de oameni. Multi parcurg, pentru aceasta, drumuri lungi, de 10 - 15 kilometri, prin padure sau pe creste de munte. Le-ar fi foarte greu sa faca asta in noaptea de vineri spre sambata, pentru Prohod, sa se intoarca apoi acasa si sa revina noaptea urmatoare, la Inviere. Drept urmare, Prohodul e slujit in seara Vinerii Mari, pana cel tarziu la ora zece, iar slujba de Inviere incepe duminica dimineata, la ora opt. Atunci, oamenii vin, iau Pasti, se inchina spunand "Cristos a Inviat!" si participa, in continuare, la Liturghia de dimineata.

    Sa revenim, insa, la "Craii" pe care i-am uitat undeva, in curtea bisericii. De ce tocmai acolo? Pentru ca este locul in care sunt obligati sa petreaca doua zile si doua nopti. Sambata seara coboara din turla bisericii toaca, pe care trebuie sa o pazeasca si sa o bata, mereu, pana luni dimineata. Pentru cei care locuiesc in vecinatatea bisericii, sunt doua nopti de calvar acustic. Bataia toacei e insotita de "puscaturi", executate cu ajutorul unor tevi metalice lungi in care se amesteca apa si carbid. E un alt semn al "modernitatii". Pe vremuri, tragerile se faceau cu praf de pusca. Semnificatia acestor zgomote infernale pare a fi de origine pagana. Ele aveau rolul de a alunga duhurile rele ale iernii, ca sa le faca loc celor bune, ale primaverii.

    "Craii", spuneam, pazesc toaca pana luni dimineata. Daca reuseste cineva sa le-o fure, raman de mare rusine in sat si, in plus, sunt obligati sa suporte cheltuielile pentru balul (hora) pe care o organizeaza, insa, in locul lor, hotii. Se poarta negocieri asidue si, de regula, reusesc sa o rascumpere. Nu s-a intamplat de prea multe ori, dar hotii, in special barbatii insurati care au fost si ei, pe vremuri, "Crai", incearca de fiecare data.

    Duminica seara, dupa vecernie, tinerii isi aleg conducatorul. El primeste binecuvantarea preotilor in fata satenilor iesiti de la slujba. Tanarul trebuie sa se insoare in acel an. El va conduce, a doua zi, colindatul si va deschide hora, impreuna cu "Craiasa" aleasa de grup. "Craii" merg din casa in casa, insotiti de muzicanti si cheama fetele la hora. Primesc, in schimb, oua rosii si bani. Fata care se va dovedi cea mai darnica va fi desemnata "Craiasa" horei. Va afla acest lucru, insa, doar seara, cand se va duce la bal. Petrecerile tin pana in zorii zilei urmatoare: si luni si marti si in Duminica Tomii.

    Un ultim cuvant despre numele obiceiului. Cei mai multi etnologi sustin ca "Pragsor" vine de la cuvintele "prag" si "usor", adica pragul dintre viata si moarte pe care Domnul nostru Isus Cristos l-a trecut cu usurinta coborand in Iad si deschizand apoi Portile Mari ale Cerului ca sa-i ridice acolo pe ingeri si sa le daruiasca nemurirea. Altii spun ca ar fi vorba, mai prozaic, de pragul dispre iarna spre primavara, trecut usor, in credinta si veselie. Oamenii din Bistra se preocupa, insa, mai putin de semnificatia denumirii. Ei se straduiesc, dupa cum s-a vazut, sa pastreze in continuare obiceiul, asa cum l-au mostenit de la stramosi.

     

    Fonduri cinegetice: peste 7.000 h din cele 12.000 h ale comunei sunt ocupate de padure populata cu diverse specii de animale salbatice si constituie un exceptional fond de vanatoare la: urs brun, lup, vulpe, mistret, caprioara, iepure, cocos de munte, acvila s.a.

    Fonduri piscicole: comuna Bistra se bucura de o bogata retea hidrografica, compusa din raul Aries (7 km pe teritoriul comunei) si din paraie cu debit continuu si aproape constant: Valea Mare (peste 20 km), Valea Bistrisorii (18 km), Valea Dobrii (9 km), Valea Lipaii (8 km), Valea Petresii, Stefanca si multe alte zeci de paraie mai mici. In fauna piscicola predomina pastravii, clenii, mrenele, scobarii.

    Alte resurse: - posibilitatea de organizare a 3-4 balastiere pe cursul raului Aries - posibilitatea deschiderii de cariere de piatra pentru constructii - comuna Bistra detine cca. 1000 ha pasunat neexploatat, teren suficient pentru infiintarea de microferme destinate cresterii de bovine si ovine.

     

    Powered by
    Transilvania Interpress